Cum ne-am luat cățel fără prea multă analiză

Îmi sorb cu nesaț cafeaua. O iubesc la nebunie, iar astăzi am nevoie de mai multă energie. „Mă bazez cumva pe tine, prietenă loială ce îmi ești!” Simte când am nevoie de sprijin. Nu mi-a fost noaptea ușoară. Am fost insomniacă, cu gânduri multe, un amestec de bucurie, emoție, îndoială și frică. Da! Am observat și eu! Fără panică. I-am simțit lipsa, chit că nu îmi este dor de ea. M-am uitat după fiecare colț să văd dacă nu urmează să mă surprindă. Nimic. Nici urmă de ea. Despre altceva a fost vorba. Somnul nu m-a ajuns din cauza unei decizii luate, surprinzător, ca un sprint, pe viteză, să nu apară îndoielile, să nu ne răzgândim. Ciudat sentiment pentru doi oameni care analizează la microscop orice decizie legată de familie. Am făcut-o. Am adăugat un membru canin familiei noastre. Rămâne de văzut cum ne vom descurca.

Fetele vor fi înnebunite când va ajunge cățelușul la noi. Presimt că reacția lor ne va lămuri că am luat decizia cea mai bună. Păstrați secretul. Ele nu știu nimic. Nu au nicio idee despre ce li se pregătește.

Discutăm de vreo trei ani de zile despre un animal de companie pentru fete. Eu îmi prezentam cazul, bine documentat, despre beneficiile animalelor în creșterea armonioasă a copiilor, iar Mihai se făcea că mă ascultă și punea punct discuției. Uneori cu tact, alteori brutal. Cumplit de încăpățânat soțul ăsta al meu. Au fost momente când mi-am zis să o fac fără acordul lui. Nu m-a lăsat inima pentru ca există un precedent în familia noastră și știu cum reacționează când iei decizii fără să îl consulți. Cu mulți ani în urmă, înainte de copii, am fost total neinspirată să îi cumpăr un pisoi de ziua lui. Nu i-a fost pe plac cadoul. Nu eram căsătoriți și nu a putut divorța de mine, dar a fost moment de cumpănă în relația noastră. Mai târziu l-a iubit pe prostănacul Tutu și s-a rupt ceva în noi când am fost nevoiți să îi căutăm o altă familie.

Oare ce mai face pisoiul nostru drag? Mi-e dor de el.

Mihai s-a schimbat. S-a îmbunat. Susține că s-a dat bătut în fața insistențelor mele, că s-a lăsat convins de dragul fetelor. O fi doar atât? E o perioadă tare ciudată cea pe care o parcurgem. Învățăm să ne protejăm, pe noi, pe ceilalți. Învățăm să trăim noua viață și nu e lucru simplu. Căutăm bucurie să putem echilibra povara viitorului incert. Cum poți contrabalansa o astfel de greutate? Poate doar săpând în adâncuri și găsind cea mai bună variantă a ta. În ceea ce ne privește, cea mai bună variantă a noastră este cea în care le luăm fetelor animalul atât de dorit, atât de cerut, fără să ne mai gândim câtă muncă în plus va presupune acest lucru. Atât de simplă este teoria mea. Și chiar cred că este viabilă.

Va fi bucurie mare în casa noastră. E tot ce contează în acest moment.

Cățelușul va ajunge astăzi la noi. Cu greu ne abținem să nu le dezvăluim ceva fetelor. Eu zbor prin casă în ciuda nopții fără prea mult somn. Știam că mă pot baza pe prietena asta a mea cu care îmi petrec diminețile. Am o listă uriașă cu tot ce trebuie să cumpăr pentru cățelușul pe care îl așteptăm cu sufletul la gură. Mă apuc de treabă că e zi plină. Vă îmbrățișez și vă transmit doar gânduri bune.

Publicat de cameliabente

Multe semne de intrebare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: